as vrea sa strig... sa-mi strig dorul .... as vrea sa doara fizic atat de tare pe cat doare in interior... sa ard pana la fire de cenusa duse de vant... as vrea ca din gura mea sa iasa durerea ... dar mi-e teama ca o data cu ea vei iesi si tu... mi-e teama ca doar asta mai am de la tine ... asa ca nu deschid gura ... nici sa respir ... vreau sa pastrez totul in mine... nu vreau sa curga lacrimi...
orice fiinta, care la un moment dat in aceasta viata mi-a luminat zilele... a plecat ...
trebuie sa-mi duc crucea pana la capat... pentru tot ce este rau in mine ... am spus de atatea ori ca fiecare primeste ceea ce merita.. acum e randul meu ... sa platesc cu lacrimi fiecare clipa de fericire... acele clipe in care credeam ca pot sa zbor.... dar nu sunt un inger .. si nici nu voi fi ... si poate ca m-am ridicat prea sus si de aceea prabusirea doare atat...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu